Proiectul Tați care iubesc vine în întâmpinarea unei nevoi reale din societate: nevoia taților de informare și apartenență la un grup cu nevoi similare. Constituirea unei comunități de tați implicați în creșterea copilului, care își doresc să aparțină unui trib de bărbați cu preocupări similare, să învețe să iubească conștient și sănătos: pe sine, copilul și pe mama acestuia este o necesitate în societatea de azi.
Societatea este în schimbare și unii bărbați au ieșit deja sau tind să iasă din aceste tipare transgeneraționale care devin anacronice. Ei simt, însă, un conflict interior între ceea ce ar vrea să facă și ceea ce au fost învățați, simt cumva că își trădează linia masculină din familie. Acești bărbați se simt solitari în societate și au nevoie să comunice, să facă schimb de păreri cu alți bărbați asemenea lor. De asemenea, ei au nevoie să afle ce e sănătos în moștenirea primită de la strămoși, din tată în fiu, și ce e perimat și nu servește vieții și dezvoltării lui ca bărbat, partener și tată, și nici chiar societății. Ei au nevoie să afle de la specialiști cum să se raporteze la copii, soție, bărbați care sunt în vechea paradigmă, cum să facă saltul interior. Au nevoie să își amintească cum să fie empatici și să manifeste grijă și compasiune față de aproapele, fără să își piardă din puterea masculină.
Ce spun specialiștii în educație și psihologie despre rolul tatălui:
Zeineb Dakhel, psihiatru și psihoterapeut de familie și cuplu:
„Dacă în prima jumătate a secolului XX rolul tatălui în familie era în principal acela de furnizor, revenindu-i mamei responsabilitatea creșterii copiilor, începând din anii ’70 a început să se vorbească din ce în ce mai mult despre multitudinea rolurilor și necesitatea implicării acestuia în dezvoltarea armonioasă a celor mici.”
Nora Neghină, psiholog și expert Mindsight:
„Cred că multă vreme știința nu s-a aplecat suficient asupra importanței rolului taților. Din fericire, astăzi știm că este la fel de important ca și rolul mamei. De relația pe care o are copilul cu tatăl depinde modul în care copilul relaționează cu ceilalți. În ceea ce le privește pe fete, imaginea tatălui este determinantă pentru relațiile pe care le vor stabili la vârsta adultă cu reprezentanții sexului opus, fie ei prieteni sau iubiți, fie colegi de muncă. În ceea ce îi privește pe băieți, imaginea tatălui este determinantă pentru modul în care își vor construi sinele în relația cu alții.”
Diana Stănculescu, psihoterapeut și expert național în sănătatea mintală a copilului și adolescentului:
„Știm cu dovezi că, în afară de sarcină, naștere și alăptare la sân, tații pot face aceleași lucruri pe care le fac mamele în procesul de creștere, îngrijire și educare a copiilor. Rolul lor este la fel de complex și important precum cel matern, iar implicarea tatălui, cu cât e mai timpurie, cu atât e mai benefică. (Și, când spunem „timpurie“, avem în vedere inclusiv perioada de sarcină, când susținerea viitoarei mame este crucială.) Nu întâmplător așadar, la nivel mondial, mai mult de 50 de state au reglementat dreptul tatălui la concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului, ca urmare a sutelor de studii ce au pus în evidență beneficiile uriașe pe care le are implicarea tatălui în viața bebelușului încă din primele zile.”
În analiza nevoilor taților, specialiștii pornesc adesea de la piramida nevoilor lui Maslow. Dacă pentru orice om este firească satisfacerea acestor nevoi, pentru tați este o adevărată provocare, căci odată cu nașterea copilului, asigurarea subzistenței materiale a întregii familii devine o prioritate care aduce și o mare presiune psihologică.
De asemenea, deși foarte importantă, nevoia de afecțiune a tatălui este nesatisfăcută odată cu apariția copilului, deoarece partenera de cuplu tinde să își dedice timpul aproape exclusiv copilului, rolul de mamă punând în umbră rolul de parteneră de cuplu, iar bărbatul/tatăl se simte neglijat.
Specialiștii în educație și psihologie spun că beneficiile implicării active a taților în creșterea copiilor sunt inestimabile pentru copii, dar aduc beneficii foarte mari și pentru tații implicați. Se înregistrează un nivel crescut de satisfacție în viață și anxietate scăzută în relație cu manifestarea rolului parental, până la o mai bună stare de sănătate, fizică și emoțională, generate de o motivație îmbunătățită de a avea, preventiv, grijă de sine. Ar fi o mare realizare să vedem că tații din ziua de astăzi sunt din ce în ce mai conștienți de rolul pe care îl au în creșterea și dezvoltarea copilului și, mai mult decât atât, își iau în serios meseria de părinte, ba chiar au curajul să înfrunte prejudecățile și să depășească tiparele transgeneraționale.
Ce spun specialiștii despre beneficiile implicării taților în creșterea și educarea copiilor:
Bogdan Ion, psihoterapeut și psiholog:
„Implicarea taților în creșterea copiilor încă de la început este cel mai bun lucru care se poate întâmpla atât copilului, cât și părintelui. Tatăl pune o bază pentru satisfacția conectării la viața de familie și la o relație împlinitoare cu copilul (și mama!) la orice vârstă ulterioară. Copiii sunt mai echilibrați, mai deschiși la experiențe, mai rezilienți și mai creativi. Dacă am avea o generație, două de tați prezenți și implicați la scară largă, am vedea schimbări sociale. Ca proces însă, implicarea tatălui încă de la nașterea copilului este dificilă și are nevoie de suport, iar angajatorii îl pot oferi cu beneficii certe și pentru instituție.”
Diana Stănculescu, psihoterapeut și expert național în sănătatea mintală a copilului și adolescentului:
„Beneficiile pe care le are implicarea tatălui în viața bebelușului încă din primele zile sunt uriașe – o mai bună dezvoltare globală a acestuia, calitate superioară a relației de atașament între tată și bebeluș, riscul diminuat ca proaspăta mămică să dezvolte simptome ale depresiei post-partum.“
Cornelia Paraipan, psihiatru și psihoterapeut de familie și cuplu:
“În concluziile studiilor științifice, implicarea activă a taților în dezvoltarea copiilor este asociată cu o mai bună dezvoltare a limbajului la copii, rezultate academice mai bune, scăderea abandonului școlar și un risc scăzut al tulburărilor comportamentale (adicții, delicvență) și emoționale, pe parcursul vieții copiilor. Impactul implicării taților în viața copiilor este unul de lungă durată – fie că provine direct din relația cu aceștia, fie că e mediat prin intermediul relației taților cu mamele copiilor.” (…) “Copii ce cresc în familii în care tatăl are un rol activ în viața și educația lor sunt mai bine pregătiți din punct de vedere social, emoțional și educațional, decât copiii ce cresc în familii în care acest lucru nu se întâmplă. Fetele ce au o relație și o comunicare deschisă cu tatăl lor au o mai bună stimă de sine, se simt mai încrezătoare și își încep viața sexuală mai târziu. Iar băieții nu sunt tentați să se antreneze în comportamente riscante și sunt mai conștienți de emoțiile lor, pe care le exprimă mai frecvent în propriile relații.”
Zeineb Dakhel, psihiatru și psihoterapeut de familie și cuplu:
“Unele studii arată un nivel cognitiv mai bun, empatie mai dezvoltată, mai puține stereotipuri legate de gen și un locus al controlului mai degrabă intern (…), la copiii cu tați mai implicați.”
Nora Neghina, psiholog și expert Mindsight:
“Unele dintre primele studii efectuate pe tema impactului pozitiv al taților au arătat că, la vârsta adultă, copiii acestora aveau capacități cognitive mai dezvoltate și succes profesional mai mare (inclusiv slujbe mai bine plătite). Ulterior s-au găsit corelații cu o mai bună stare de sănătate, stimă de sine ridicată, risc scăzut de tulburări mentale, precum și risc scăzut de eșec școlar și mai puține comportamente de risc (consum de alcool, abuz de substanțe, comportament promiscuu).”
